Pământul mă arde

Am coborât din turnul meu de fildeș și am pășit în lumea voastră.
Am încercat să mă regăsesc
Dar timpul meu nu este asemeni timpului vostru.
Am încercat să mă regăsesc
Dar zâmbetul meu este lacrimă.
Am încercat să mă regăsesc
Dar pașii mei alungă speranța.

Am coborât din turnul meu de fildeș cu brațele larg deschise.
Am fost gata să va îmbrățișez
Dar nu v-am găsit.
Am încercat să va înțeleg jocul de-a v-ați ascunselea
Dar nimeni nu mi-a spus regulile jocului vostru.
Am încercat să-mi fac glasul auzit
Dar strigătul vostru a fost mai puternic.

M-a durut durerea voastră
Dar nu am putut să o spun.
Neînțeles îmi era graiul,
Neînțeleasă îmi era lacrima.
Am încercat să păstrez cadența pașilor
Dar umbra mea se împiedica în pașii voștrii,
Neintelegandu-le plutirea.

Am coborât din turnul meu de fildeș
Dar pământul ardea.

Publicat de

Calator printre ganduri si randuri.

Ce sa va spun eu despre mine? Despre mine, sa vorbeasca altii!

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.